Până în prezent, se știe că o singură planetă este locuită de viețuitoare, și anume Pământul. În afară de prezența apei, Pământul are și un strat de atmosferă care ne protejează de expunerea la radiațiile solare, astfel încât temperatura este sigură pentru viețuitoare. Prin urmare, ne putem desfășura activitățile zilnice pe Pământ.
Dar, știați că Pământul în care trăim este format din diferite straturi? Știți, puteți simți mișcarea straturilor Pământului. De exemplu, atunci când are loc un cutremur. În acest articol, să discutăm aceste straturi pe baza compoziției lor chimice!
Stratul de pământ
Pământul constă în esență din patru straturi, și anume crusta, mantaua, miezul exterior și miezul interior. Stratul cel mai exterior, și anume scoarța Pământului, găzduiește viețuitoarele. Dedesubt se află mantaua Pământului care servește la protejarea miezului Pământului. În cele din urmă este nucleul Pământului, care are o temperatură foarte ridicată și este compus dintr-un amestec de metale.
Crustă
Crusta Pământului este stratul cel mai exterior care este mai subțire decât celelalte straturi. Acest strat este format din elemente chimice precum oxigen, siliciu, aluminiu, fier, calciu, sodiu, potasiu și magneziu. Există două tipuri de straturi ale scoarței terestre, și anume scoarța continentală de pe uscat și scoarța oceanică de pe fundul mării. Crusta continentală are o grosime de 30 până la 70 de kilometri, în timp ce crusta oceanică are o grosime de 6 până la 11 kilometri.
În scoarța terestră există procese endogene. Procesele endogene sunt procese cauzate de energia din Pământ, ceea ce face ca suprafața Pământului să devină inegală. Procesele endogene determină formarea de munți și dealuri.
(Citește și: Vulcan, definiție și tipuri)
Procesele endogene sunt împărțite în trei tipuri, și anume tectonism, vulcanism și cutremure sau seism. Tectonismul apare ca urmare a mișcării între straturile Pământului orizontal sau vertical. Această mișcare poate provoca fisuri și fracturi. Între timp, vulcanismul este cauzat de eliberarea de magmă din stomac pe suprafața Pământului. În cele din urmă, cutremurele sau seismul sunt vibrații care apar la suprafața Pământului datorită mișcării plăcilor tectonice sau activității vulcanice în interiorul Pământului.
Mantaua Pământului
Stratul de sub crustă este mantaua. Mantaua Pământului este cel mai gros strat cu o grosime de până la 2900 de kilometri. Mantaua Pământului este denumită și stratul de astenosferă, deoarece funcționează pentru a proteja nucleul Pământului.
Pe baza materialului constitutiv, mantaua Pământului este clasificată în două, și anume mantaua exterioară și mantaua interioară. Mantaua exterioară este mai subțire decât mantaua interioară și se află la aproximativ 10 până la 300 de kilometri sub suprafața Pământului. Temperatura este cuprinsă între 1.400 și 3.000 Kelvin, astfel încât metalele din interior s-au întărit. Între timp, mantaua adâncă se află la o adâncime de 300 până la 2.890 de kilometri sub suprafața Pământului. Temperatura poate atinge 3.000 de grade Kelvin, astfel încât mantaua interioară este compusă din metal topit.
Nucleul Pământului
Nucleul Pământului este stratul cel mai interior. Miezul Pământului este împărțit în două, și anume stratul de miez exterior și stratul de miez interior. Miezul exterior se află la o adâncime cuprinsă între 2.890 și 5.150 de kilometri sub suprafața Pământului. Principalele elemente constitutive sunt fierul și nichelul. Temperatura din miezul exterior este de aproximativ 4.000 până la 5.000 de grade Kelvin.
Între timp, stratul de miez interior se află în centru și este cea mai fierbinte parte a planetei pe care trăim. Acest strat se găsește la o adâncime de 5.150 până la 6.370 de kilometri. Miezul interior este, de asemenea, compus din fier și nichel, dar este însoțit de procente mici de sulf, carbon, oxigen, siliciu și potasiu. Temperatura poate atinge 5.500 de grade Kelvin.
Compoziție chimică
Pe lângă straturile menționate mai sus, Pământul constă și din patru structuri chimice, și anume atmosfera, hidrosfera, litosfera și biosfera.
Atmosfera
Stratul de atmosferă este stratul de aer care înfășoară planeta cu o grosime de peste 650 de kilometri. Acest strat este compus din azot cu 78% și oxigen cu 21%. Atmosfera este, de asemenea, împărțită în cinci straturi, și anume troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera și exosfera.
Troposfera este stratul cel mai apropiat de suprafața Pământului. Distanța este de aproximativ 0 până la 15 kilometri. Fenomenele meteo precum ploaia și fulgerul apar în troposferă. În stratul următor se află stratosfera care se află deasupra troposferei. Distanța este de aproximativ 15 până la 40 de kilometri de la suprafața Pământului. Acest strat servește la absorbția și răspândirea radiației ultraviolete de la soare.
Deasupra stratosferei se află mezosfera la o altitudine de 40 până la 70 de kilometri deasupra suprafeței Pământului. Apoi, există termosfera, care se află la 70 până la 400 de kilometri de suprafața Pământului. Termosfera este denumită și ionosferă datorită procesului de ionizare al atomilor și moleculelor care interacționează cu plasma solară.
În cele din urmă, există exosfera ca protecție și stratul exterior care acoperă planeta. Acesta este situat la 800 - 3.260 de kilometri de la suprafața Pământului. Sateliții care orbitează Pământul se află în exosferă.
Hidrosferă
După cum sugerează și numele, hidrosfera se referă la stratul de apă de pe suprafața Pământului. Adică stratul de hidrosferă include oceane, oceane, lacuri, râuri, ape subterane și vapori de apă.
Litosferă
Litosfera este cea mai exterioară crustă formată din roci. Litosfera este o placă în mișcare, care poate provoca deriva continentală.
Biosferă
Biosfera înseamnă „strat viu”, care se referă la stratul pe care îl pot locui ființele vii. Biosfera include pământul, apa, aerul și interacțiunile dintre viețuitoare și mediul lor.
