Tipuri de tehnici calitative de colectare a datelor

Când facem cercetări, avem nevoie de date specifice subiectului pentru a le analiza. Datele sunt obținute prin procesul de colectare a datelor. Colectarea datelor în sine este o etapă de cercetare în care cercetătorii aplică tehnici științifice pentru a obține date sistematice în scopuri de analiză. Tehnicile de colectare a datelor pot fi cantitative sau calitative. Între timp, cercetarea cantitativă folosește date numerice sau numerice, în timp ce colectarea calitativă a datelor colectează date mai profunde și mai contextuale.

În acest articol, vom discuta despre tipurile de tehnici calitative de colectare a datelor.

Abordările calitative sunt de obicei utilizate pentru a cerceta probleme profunde, cum ar fi fenomene sociale sau studii organizaționale. Din această cauză, cercetarea calitativă este frecvent utilizată în științele sociale. Datele calitative cercetate sunt de obicei sub formă de propoziții, interviuri și studii de teren.

Există mai multe tehnici calitative de colectare a datelor care sunt utilizate în mod obișnuit, și anume interviuri, observare, discuție în focus grup (FGD) și studii de documente.

Interviu profund

Interviul este una dintre tehnicile de colectare a datelor prin adresarea directă de întrebări surselor sau informatorilor legate de subiectul cercetării. Odată cu progresele tehnologice, în zilele noastre interviurile pot fi efectuate prin telefon sau apel video.

Interviurile sunt folosite atunci când cercetătorii doresc să cunoască experiențele sau opiniile informatorilor despre ceva în profunzime. Interviurile pot fi folosite și pentru a dovedi informații sau informații care au fost obținute anterior.

(Citește și: 4 tehnici de colectare a datelor în cercetarea socială)

Pentru ca interviul să fie eficient, trebuie parcurși mai mulți pași, și anume să te prezinți, să explici obiectivele, să explici materialul interviului, apoi să pui întrebări.

Observare

Observarea este o tehnică utilizată pentru a colecta date de cercetare prin observare și detectare. Cercetătorul a creat apoi un raport pe baza a ceea ce a văzut, auzit și simțit în timpul observației. Se fac observații pentru a obține o imagine mai reală și mai detaliată a unui eveniment sau incident. Cercetătorii pot observa anumite comunități pentru a-și înțelege obiceiurile sau modalitățile de lucru. Observațiile pot fi sub formă de observații participative, nestructurate și de grup.

Observarea participativă se realizează atunci când cercetătorul se alătură evenimentului sau comunității studiate. Observațiile nestructurate sunt observații făcute fără linii directoare, iar autorul le dezvoltă liber pe baza condițiilor din domeniu. În cele din urmă, observațiile de grup au fost făcute atunci când echipa de cercetare a observat obiectul de cercetare în grupuri.

Discuție Focus Group (FGD)

Discuție focus grup (FGD) este o altă tehnică calitativă de colectare a datelor. Cercetătorul a purtat o discuție cu mai mulți respondenți despre subiectul cercetării pentru a afla opiniile sau înțelegerea lor. Respondenții de aici vor reprezenta populația vizată de cercetător. FGD se realizează atunci când cercetătorul dorește să cunoască o viziune mai obiectivă a unui grup.

Studiul documentelor

Ultimul este studiul documentelor. Ceva cu numele său, studiile documentelor sunt efectuate prin revizuirea documentelor legate de subiecte de cercetare. Aceste documente pot fi sub formă de scrisori, arhive foto, procese verbale de ședință, jurnale, jurnale și altele.

Postări recente