Banca centrală este o instituție care implementează politici publice prin sectorul bancar pentru a influența variabilele economice. În calitate de bancă centrală, această instituție publică nu acordă prioritate principiului maximizării profitului, ci subliniază eficiența pentru a obține beneficiul maxim pentru societate.
Instituțional, există mai multe definirea unei bănci centrale. Hawke (1973) afirmă că banca centrală este o organizație care se află între guvern și bancă. Kisch și Elkin (1932) au susținut că banca centrală era un instrument de politică publică, nu un instrument al intereselor individuale.
Există mai multe funcții ale unei bănci centrale, inclusiv ca emitent de instrumente de plată sau de bani; ca formulator al politicii monetare; furnizori de servicii bancare; în calitate de custode al unei bănci comerciale; ca supraveghetor al prudenței bancare; și manager al rezervelor valutare.
Banca centrală funcționează și ca factor de decizie pentru dezvoltare economică, consilier economic și financiar și este implicată în reglementarea monetară internațională.
Istoria Băncii Centrale
Din punct de vedere istoric, cele mai vechi bănci centrale din lume sunt Sveriges Riskbank din Suedia și Banca Angliei din Anglia, care datează din secolul al XVII-lea. Istoria băncii centrale a suferit apoi schimbări semnificative în secolele 18, 19 și 20.
În lume însăși, prima bancă centrală care a fost înființată a fost cunoscută sub numele de De Javasche Bank. Această bancă a acționat ca bancă de circulație în Indiile Olandeze de Est începând cu 24 ianuarie 1828. Sarcinile De Javasche Bank erau de a emite bancnote (bancnote), acordă credite companiilor, tranzacționează metale prețioase și acționează ca casier de stat.
(Citește și: Impactul inflației și cum să o depășești)
După independența lumii, în conformitate cu Legea numărul 11 din 1953 privind stabilirea principalelor legi ale Băncii Mondiale, De Javasche Bank a fost naționalizată pentru a deveni Banca Mondială și se află sub guvern. În acea perioadă, sarcina Băncii Mondiale era să mențină stabilitatea rupiei, să efectueze circulația banilor în lume, să promoveze dezvoltarea afacerilor de credit și să supravegheze afacerile de credit.
Taxele băncii centrale
Banca centrală, în calitate de bancă necirculantă, are diverse sarcini, dintre care una este determinarea politicii monetare pentru a controla economia națională. În general, atribuțiile băncii centrale includ stabilirea și implementarea politicii monetare, reglementarea și menținerea bunei funcționări a sistemului de plăți, precum și reglementarea și supravegherea circulației băncilor.
Conform Legii nr. 6 din 2009 articolul 7, scopul Băncii Mondiale este de a atinge și menține stabilitatea valorii rupiei. Stabilitatea valorii rupiei poate fi văzută din două aspecte, și anume stabilitatea valorii rupiei față de bunuri și servicii și stabilitatea valorii față de monedele altor țări (cursuri de schimb).
